Dialecte vorbite in Japonia

Asa cum au mai remarcat si cu alte ocazii colaboratorii de la traduceri japoneza Constanta, o calatorie in Orientul indepartat nu mai este chiar o raritate. Intre destinatii se regaseste foarte des Japonia, iar printre turisti se numara si cativa temerari care invata notiuni de japoneza pentru a interactiona direct cu localnicii. Ajunsi insa acolo, descopera ca notiunile si expresiile invatate difera deseori de limba vorbita la fata locului. Acest fapt are drept cauza faptul ca exista mai multe dialecte pe teritoriul Japoniei, iar traducatorii de japoneza din Constanta s-au gandit sa le treaca rapid in revista.

Cea mai frecventa clasificare a dialectelor limbii japoneze le imparte in dialecte vestice si estice, grupate in jurul a celor mai importante orase din punct de vedere istoric: Kyoto pentru cele vestice si Tokyo pentru cele estice.

Mai precis, cele vestice cuprind dialectele Chugoku, Umpaku, Shikoku, Kansai si Hokuriku, iar cele estice Tokai-Tosan, Kanto, Tohoku, precum si dialectele din Hokkaido, diferite de limba bastinasilor inuiti.

Diferentele dintre cele doua ramuri se reflecta in accent si in diverse formule gramaticale. Varianta Kansai dintre dialectele vestice, predominanta in perioada in care Kyoto era capitala imperiala, sta la baza limbii literare japoneze si chiar a imprumutat formule onorifice si de politete variantelor estice, in special dialectului din zona orasului Tokyo.

Alaturi de aceste doua ramuri principale, de mentionat sunt si formele din insula Kyushu: Hichiku, Honichi si Satsuga (Kagoshima). Aceasta din urma este atat de putin inteligibila vorbitorilor din alte parti ale Japoniei, inclusiv celor din alte parti ale insulei Kyushu, incat deseori este considerata o a patra ramura a limbii japoneze.

In ceea ce priveste varianta Hachijo a japonezei, exista o controversa asupra aplicarii etichetei de „dialect”, deoarece difera majora de celelalte. Vorbite pe insulele Hachijo-jima si Aogashima (unde diversitate lingvistica este atat de mare, incat se spune ca fiecare sat are dialectul propriu), precum si pe insulele Daito de la est de Okinawa, aceste forme ale japonezei sunt deseori grupate ca o ramura separata a acestei limbi.

Sursa imagine: www.spoon-tamago.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 255andrinacraciun@gmail.com.

Anunțuri

Calatoria in Japonia – cateva sfaturi

calatorie-japonia

Trecut-au vremurile cand o civilizatie milenara precum cea nipona era accesibila romanilor doar prin intermediul cartilor si albumelor, au apreciat colaboratorii de la traduceri japoneza Constanta. In prezent, firmele de turism se intrec in a oferi oferte de calatorie in Japonia, astfel ca traducatorii de japoneza din Constanta s-au gandit sa prezinte cateva informatii utile referitoare la voiajul in Tara Soarelui Rasare.

Conform acordurilor bilaterale dintre Romania si Japonia, cetatenii romani, posesori au unui pasaport simplu sau electronic, pot intra si ramane pe teritoriul Japoniei, fara viza, pentru o perioada care sa nu depaseasca 90 de zile intr-un interval de 6 luni de la data primei deplasari.

Nu exista prevederi speciale in legatura cu valabilitatea pasaportului, singura cerinta fiind ca acesta trebuie sa fie valabil in momentul efectuarii tranzitului.

In situatia in care persoana de cetatenie romana care patrunde pe teritoriul arhipelagului nipon detine o viza de lunga sedere sau permis de resedinta, singura cerinta este ca pasaportul sa fie valabil la momentul intrarii. In cazul unei deplasari in scop turistic, conform programului Visa Waiver, pasaportul cetateanului roman trebuie sa aiba o valabilitate care sa acopere intreaga perioada de sedere in arhipelag.

Cetatenii pot calatori fara viza in Japonia pentru urmatoarele scopuri: excursii turistice; vizitarea unor rude sau prieteni; participarea la manifestari stiintifice; prezenta la conferinte sau seminarii; deplasari in scopul unor tratative comerciale, in cursul carora nu se urmareste desfasurarea unei activitati lucrative sau obtinerea unei remuneratii;

Viza este necesara in urmatoarele situatii: cautarea unui loc de munca; exercitarea unei activitati lucrative (inclusiv in domeniul artistic sau sportiv, in scopul primirii unei remuneratii); studii; deplasarea in calitate de sot/sotie/copil al unui cetatean japonez; sederea de lunga durata cu familia.

Un aspect important de care trebuie tinut cont este ca autoritatile japoneze nu elibereaza vize la frontiera, acesta putandu-se obtine numai de la ambasadele si consulatele Japoniei in strainatate.

Pentru mai multe informatii, puteti vizita site-ul Ministerului Roman al Afacerilor Externe – www.mae.ro.

Sursa imagine: www.worldstrides.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 255andrinacraciun@gmail.com.

Limbile de pe acoperisul lumii

limbi tibetane

Racorirea vremii a atras dupa sine si o normalizare a cursului vietii, iar colaboratorii de la traduceri japoneza Constanta s-au gandit sa continue sa exploreze pasiunea lor cea dintai, adica limbile mapamondului, oprindu-se asupra celor care se vorbesc in fascinanta zona a Tibetului.

Aceste limbi sunt vorbite de catre nativii tibetani, care sunt raspanditi pe o zona ampla a Asiei central-estice, ce include podisul tibetan, dar si partea nordica a sub-continentului indian, adica zonele Baltistan, Ladakh, Nepal, Sikkim si Bhutan.

In general, se considera ca limbile corespunzatoare celor trei regiuni traditionale istorice ale Tibetului (U-Tsang, care include si varietatea vorbita in Lhasa, limba standard, Khmas si Amdo) sunt dialecte ale aceleiasi limbi, in timp ce Dzongkha, Sikkimeza, Sherpa si Ladakhi sunt considerate limbi separate.

Dupa cum au precizat traducatorii de japoneza din Constanta, numarul vorbitorilor de limbi tibetane se ridica la 8 milioane. Pe langa regiunile amintite mai sus, varianta Lhasa este vorbita si de minoritatea Lhasa plecata in exil dupa ce China a anexat platoul tibetan; in plus, odata cu raspandirea si popularizarea budismului tibetan in lume, foarte multe persoane au inceput sa studieze aceasta limba, pentru a avea un acces mai facil la multimea de texte canonice budiste.

Initial, tibetana clasica (forma pe care a luat-o aceasta limba, odata cu adoptarea budismului de catre regatul tibetan in secolul al VII-lea) nu era o limba tonala, dar, in timp, poate sub influenta chinezei, variantele Khams si centrala au dobandit diverse registre tonale. Variantele Amdo si Ladakhi nu prezinta tonuri.

Din punct de vedere morfologic, limbile tibetane sunt aglutinante.

Ambele forme de scriere utilizate pentru a reda limbile tibetane sunt originare din India. Tibetana standard este scrisa cu ajutorul alfabetului tibetan traditional, care a pastrat cu multa strictete normele ortografice din vechime; alte limbi tibetane, din exteriorul zonei traditionale a acestei culturi, folosesc alfabetul Devangari, utilizat si pentru a reda limbi precum hindi sau nepaleza.

Sursa imagine: www.9facts.info.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 255andrinacraciun@gmail.com.

Intelepciunea universala a niponilor

4.1.1

Recursul la intelepciunea milenara a unui popor este una dintre preocuparile constante ale colaboratorilor de la traduceri limbi asiatice Constanta, insa, de data aceasta, s-au hotarat sa se deplaseze mai degraba in spatiu, decat in timp. Astfel, traducatorii de japoneza din Constanta au adunat o lista de proverbe nipone, care ne dezvaluie inteligenta specifica, dar si universala a acestei culturi:

Tsuno o tamete ushi o korosu – Remediul este adesea mai rau decat boala.

Keizoku wa chikara nari – Persevereaza si nu te teme niciodata.

Kannan-ni atte hajimete shinyū-wo shiru – Prietenul la nevoie se cunoaste (traducerea acestui citat, ca si a altora care vor uma, este adaptata unui faimos proverb romanesc, au precizat traducatorii de limbi asiatice din Constanta).

Kino mi-wa moto-he otsuru – Aschia nu sare departe de trunchi.

Tatsu tori ato-wo nigosazu – O pasare proasta isi strica propriul cuib.

Nō aru taka wa tsume wo kakusu – Uliul priceput isi ascunde ghearele.

Shōda mo tsumoreba taiboku-wo taosu – Cu lovituri mici se doboara copacul.

Kono chichi ni shite kono ko ari – Asa tata, asa fiu.

Sake-wa honshin-wo arawasu – In vino veritas.

Anzuru yori umu ga yasushi – A da nastere unui copil este mai usor decat sa iti faci griji pentru el.

Neko ni koban – A strica orzul pe gaste.

Saru mo ki kara ochiru – Chiar si maimutele cad din copaci.

Nanakorobi yaoki – Sa cazi de sapte ori si sa te ridici de opt.

Sursa imagine: www.britannica.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 255/ andrinacraciun@gmail.com.