In nordul bogat al Italiei – dialectul Romagnol

Perioada dintre Craciun si Anul Nou este, in teorie, linistita pentru toate categoriile profesionale, iar traducatorii de italiana Constanta nu fac exceptie in aceasta privinta. In aceste conditii, au timp sa se ocupe si de pasiunile lor, printre care una dintre cele mai ardente este sa se exploreze variatul univers lingvistic al mapamondului; astfel, colaboratorii de la biroul de traduceri italiana Constanta s-au aplecat asupra dialectului Romagnol.

Romagnol (cunoscut si ca Rumagnol) denumeste de un fapt nu unul, ci mai multe dialecte inrudite, parte a familiei mai ample ale limbii Emilia-Romagnol, vorbita in regiunea istorica Romagna a Italiei, in prezent avand chiar numele Emilia-Romagna si cuprinzand Ravenna, Rimini, Forli-Cesena, o parte din Ferrara si zone din jurul Imolei din regiunea orasului Bologna.

Se mai vorbeste si in afara acestei regiuni istorice, mai precis in Pesara-Urbino (parte a regiunii Marche), in cateva sate din Toscana, precum si in statul independent San Marino.

Desi estimarile referitoare la numarul de vorbitori avanseaza si cifra de 400 000, este clasificata drept o limba amenintata, deoarece generatiile mai varstnice nu au reusit sa transmita traditia acestui dialect catre cele tinere.

Prima mentiune a acestei limbi dateaza inca din Evul Mediu, Dante Alighieri amintind-o in lucrarea „De vulgari eloquentia”, in care marele poet o compara cu dialectul sau toscan. Beneficiind de apartenenta la o zona cu o ampla bogatie folclorica si istorica (pe aici ar fi trecut Caesar Rubiconul), Romagnol a fost folosita in mod intens in literatura pana in plin secol al XX-lea.

Spre deosebire de italiana standard, dialectul Romagnol prezinta un numar de 20 de vocale, marcate prin semne diacritice pe a, i, o sau u. De asemnea, tot Romagnol are si un numar mai mare de consoane decat italiana.

Din punct de vedere gramatical, Romagnol se remarca prin preferinta pentru constructiile reflexive, in comparatie cu cele intranzitive din italiana standard.

Sursa imagine: www.wikipedia.org.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 255/ andrinacraciun@gmail.com.

Calatoria in Cambodgia – cateva sfaturi

Din punct de vedere climatic, vara in Romania se apropie de sfarsit, dar nu si apententa pentru recreere, astfel ca unii dintre traducatorii de italiana din Constanta au constatat ca toamna este un sezon predilect pentru calatorii in alte parti ale lumii, unde temperatura nu va scadea vertiginos. Una dintre aceste destinatii este Cambodgia, iar colaboratorii de la biroul de traduceri italiana Constanta s-au gandit sa treaca in revista cateva dintre conditiile de calatorie in aceasta tara.

Pentru a calatori in Cambodgia, cetatenii romani au nevoie de viza in pasaport, insa descurajarea inerenta acestui proces este compensata de faptul ca guvernul cambogian a introdus recent un sisteme electronic (e-Visa) de acordare a acestora. Formularul se completeaza online, se achita online contravaloarea vizei prin intermediul unui card de credit si se trimite online o imagine a pasaportului scanata recent in format JPEG sau PNG. Aprobarea vizei poate dura cateva zile, iar viza astfel obtinuta este valabila pentru o singura intrare, timp de 30 de zile.

Viza se poate obtine si direct, la sosirea pe aeroporturile internationale cambodgiene si la celelalte puncte de trecere a frontierei internationale cambodgiene.

De asemenea, trebuie sa va asigurati ca pasaportul este valabil cel putin sase luni de la obtinerea vizei normale sau de tip electronic.

Detinatorii acestui tip de viza pot intra pe teritoriul Cambodgiei pe la punctele de control de trecere a frontierei din aeroporturile internationale din Phnom Penh si Siem Reap, precum si prin Bavet, Cham Yeam si Poipet.

Autoritatile cambodgiene pot refuza turistilor intrarea in regat daca pasaportul nu are perioada de valabilitate necesara, este deteriorat sau ii lipsesc pagini.

La sosirea in Regatul Cambodgiei, trebuie sa va asigurati ca pasaportul v-a fost vizat la intrarea in tara si sa pastrati cu atentie formularul de iesire ce se inmaneaza calatorilor cu aceasta ocazie. In cazul pierderii acestuia, este nevoie sa va adresati urgent autoritatilor oficiale pentru imigrari, pentru a primi un noi formular care sa va permita iesirea din tara.

Mai multe detalii despre conditiile de calatorie in Cambodgia puteti gasi pe site-ul oficial al Ministerului Roman al Afacerilor Externe.

Sursa imagine: www.rambutanresort.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 255/ andrinacraciun@gmail.com.

Nume de orase – antichitate si prezent

Acum ceva timp, colaboratorii de la traduceri italiana Constanta v-au prezentat cateva nume de tari folosite odinioara, iar interesul starnit de aceasta explorare nu s-a sfarsit acolo. Recunoscand ca principala unitate de convietuire umana este orasul, traducatorii de la italiana din Constanta s-au gandit sa treaca in revista cateva nume de orase europene din fostul Imperiu Roman, precum si numele lor actuale, o perspectiva fascinanta asupra unei perioade in care o singura civilizatie stapanea in jurul Mediteranei:

Aquae Sextiae – Aix-en-Provence (Franta)

Colonia Claudia Ara Agrippinensium – Koln (Germania)

Lutetia Parisiorum – Paris (Franta)

Mediolanum – Milano (Italia)

Olisipo – Lisabona (Portugalia)

Dyrrhachium – Dures (Albania)

Arminum – Rimini (Italia)

Vindobona – Viena (Austria)

Dionisopolis – Balcic (Bulgaria)

Eburacum – York (Anglia)

Argentoratum – Strasbourg (Franta)

Porolissum – Moigrad (Romania)

Toletum – Toledo (Spania)

Singidunum – Belgrad (Serbia)

Divodurum – Metz (Franta)

Sursa imagine: www.vox.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 255/ andrinacraciun@gmail.com.

Covrigelul si informatia

Ritmul vietii este foarte alert si, de multe ori, nu lasa timp pentru lectura unui material prea amplu, asa ca unii dintre colaboratorii de la biroul de traduceri rapide Constanta s-au gandit sa va ofere informatii lapidare despre domeniul lor preferat, cel lingvistic, numai bune de parcurs, savurat si discutam intr-o pauza de cafea:

Cei din Papua Noua Guinee se mandresc cu peste 800 de limbi vorbite pe cuprinsul tarii lor.

La Vatican exista bancomate in limba latina (in sfarsit o utilitate a orelor de latina din liceu, au conchis traducatorii de italiana din Constanta).

Limba papuasa Rotokas are un alfabet cu doar 12 litere, in timp ce limba khmera din Cambodgia are 74.

Toata lumea vorbeste cu accent anume, chiar si cei care folosesc limbajul semnelor.

Limba cea mai apropita de engleza este friziana, vorbita in provincia olandeza Friesland.

Tara cu cele mai multe limbi oficiale este Africa de Sud – 11.

Dialectele berbere din nordul Africii au multe cuvinte fara vocale.

Archi, o limba vorbita in cateva sate din regiunea Daghestan din Rusia are 1 500 000 de moduri de a conjuga verbele!

Statele Unite ale Americii nu au o limba oficiala.

Sursa imagine: www.recipehub.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 255/ andrinacraciun@gmail.com.

Utopia si limba ei

Cand unul dintre colaboratorii de la biroul de traduceri pentru firme Constanta a adus in discutie cuvantul „utopie”, schimburile de idei s-au indreptat, inevitabil, si catre faimoasa lucrare cu acelasi nume a lui Thomas Morus. Aplecandu-se mai indeaproape asupra acestui monument al culturii universale, traducatorii pentru firme din Constanta au constatat cu bucurie ca una dintre anexele cartii mentioneaza si o limba a Utopiei, a carei poveste au vrut s-o afle numaidecat.

Originea sau, mai bine zis, paternitatea ei, nu este foarte clara. Unor cercetatori li se pare firesc ca autorul Utopiei, Thomas Morus, sa fie acelasi care a plasmuit-o, pentru a da mai multa substanta ideilor pe care le avansa in carte. Altii inclina sa atribuie creatia acestei limbi unui prieten apropiat al lui Morus, pe nume Pieter Gillis (cunoscut si ca Peter Giles sau Petrus Aegidius), caruia ii este dedicata cartea si care apare chiar ca personaj in prima parte a acesteia.

Ca forma, limba Utopiei prezinta similaritati cu latina, fara a se putea vorbi, totusi, despre o corespondenta reala intre forma si sens. Cel mai ilustrativ exemplu este, in opinia traducatorilor de italiana din Constanta, prezentarea catrenului scris de Pieter Gillis in aceasta limba in anexa la Utopia, impreuna cu traducerea sa in latina:

Vtopos ha Boccas peu la chama polta chamaan.

Bargol he maglomi baccan ſoma gymno ſophaon.

Agrama gymnoſophon labarembacha bodamilomin.

Voluala barchin heman la lauoluola dramme pagloni.

(In limba Utopiei)

Utopus me dux ex non insula fecit insulam.

Una ego terrarum omnium absque philosophia

Civitatem philosophicam expressi mortalibus

Libenter impartio mea, non gravatim accipio meliora.

(In latina)

Comandantul Utopus m-a facut insula din non-insula.

Eu singura, dintre toate natiunile, fara filosofie,

Am infatisat muritorilor orasul filosofic.

Libera, imi impart beneficiile; fara indaratnicie accept orice e bine.

(In romana)

Alte cateva cuvinte in limba Utopiei apar si pe cuprinsul cartii, mai precis termeni asa-zisi intraductibili din cadrul societati ideale pe care o imagineaza Thomas Morus.

Exista si un alfabet al Utopiei, compus din 22 de litere, redate pe baza de cercuri, patrate si triunghiuri. Descifrarea lor nu a fost grea, literele corespunzand alfabetului roman de 23 de litere, utilizat in secolul al XVI-lea, mai putin litera z.

Sursa imagine: www.cup2013.wordpress.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 255/ andrinacraciun@gmail.com.

Printre cantoanele Elvetiei – Romansa

Frunzarind articolele din ultima vreme, colaboratorii de la traduceri italiana Constanta au constatat ca a trecut cam multa vreme de cand nu s-au mai aplecat asupra unei limbi a mapamondului pentru a-i spune povestea. Ca urmare, traducatorii de italiana Constanta au tras la sorti dintr-o lista extinsa, iar acestia au indicat romansa.

Romansa este o limba romanica vorbita cu preponderenta in cantonul sud-estic elvetian Grisons (Graubunden), unde are statut de limba oficiala, impreuna cu germana si italiana. Din 1938, romansa este recunoscuta ca limba nationala a Elvetiei, iar din 1996, ca limba oficiala impreuna cu germana, franceza si italiana. Din punct de vedere al familiei de limbi de care apartine, este uneori grupata cu ladina si friulana ca limba reto-romana, desi aceasta opinie este contestata de unii specialisti, dupa cum au precizat traducatorii autorizati de italiana Constanta.

Romansa deriva din forma vorbita a latinei din Imperiul Roman, care a inlocuit limbile celtice si retice care se vorbeau anterior in aceasta zona a Europei. Ca urmare a migratiilor popoarelor germanice, romansa a fost influentata de limbile acestora in materie de vocabular si morfosintaxa. Odata cu trecerea secolelor, romansa si-a vazut zona de raspandire redusa, impinsa fiind de dialectele alemanice sau bavareze.

Cea mai veche atestare scrisa a romansei dateaza din secolele X-XI, desi nu se inregistreaza aparitii literare notabile pana in secolul al XVI-lea. Secolul al XIX-lea a fost martorul unei restrangeri a spatiului lingvistic, insa, in contrapondere, a avut loc si o mobilizare in vederea revitalizarii limbii, prin diverse initiative.

Romansa este impartita in cinci dialecte regionale diferite, fiecare cu o forma standardizata de scriere. In plus, in 1982 a fost introdusa o forma generala numita Rumantsc Grischun, contestat, insa, de multi vorbitori de romansa.

Sursa imagine: www.wikipedia.org.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 255/ 0723 678 986/andrinacraciun@gmail.com.

Cugetari italiene

Pentru ca proverbele latine au facut obiectul interesului colaboratorilor de la biroul de traduceri acte Constanta acum ceva timp, traducatorii de italiana din Constanta s-au gandit ca nu poate fi decat natural ca si intelepciunea italienilor sa devina centrul atentiei lor. Asadar, au selectat cateva aforisme in limba italiana, care sa va delecteze si care sa indemne la reflectie:

Ai giudizi dei nemici vuolsi avere sempre la debita osservanza – Trebuie sa acordam intotdeauna atentia cuvenita judecatilor dusmanilor (Giosue Carducci)

Amore e di sospetti fabbro – Iubirea e fauritoare de banuieli (S. Pellico; colaboratorii de la traduceri acte Italia Constanta au precizat ca sunt foarte de acord)

Beato i popoli che non hanno istoria – Fericite sunt popoarele care nu istorie (G. Capponi)

Chi la dura, la vince – Cine persevereaza, izbandeste (Anonim)

Dir l’orazion de la bertuccia – A spune rugaciunea maimutei/A face ceva doar formal (Metastasio)

E pur si muove! – Si totusi se misca! (Galileo Galilei)

Il buon ministro deve morire piu ricco di buona fama e di benevolenza, che di tesorp – Bunul carmuitor trebuie sa moara mai bogat in bun renume si in pretuirea oamenilor, decat in comori (Machiavelli)

L’arte nasconde lo studio sotto l’apparenza del naturale – Arta ascunde efortul sub aparenta firescului (Carlo Goldoni)

Sursa imagine: www.ikiwall.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 255/ andrinacraciun@gmail.com.

Vorbe de duh din antichitate (2)

Vazand ca a recurge la intelepciunea anticilor este o practica si folositoare, si placuta, colaboratorii de la traduceri documente oficiale Constanta au compilat inca o lista de citate care sa faca mintea sa lucreze si sufletul sa vibreze. De data aceasta, insa, colaboratorii de la traduceri italiana Constanta si-au asumat raspunderea, asa ca au ales aforisme in limba latina.

Ad august per angusta – Spre izbanda prin cai inguste (deviza conjuratilor din piesa Hernani de Victor Hugo, inspirata dintr-un dicton latin din antichitate).

Adversae res admonent religionum – Nenorocirea te face sa-ti aduci aminte de zei (Titus Livius, Ad urbe condita).

Asinus asinum fricat – Magarul pe magar scarpina (proverbul nu are un autor cunoscut, iar traducatorii de italiana din Constanta au precizat ca se refera la persoanele care isi aduc laude exagerate in public).

Decet verecundum esse adolescentem – Modestia sade bine adolescentului (Plaut, Asinaria).

Difficile est satiram non scribere – E greu sa nu scrii satire (Iuvenal, Satire).

Duo cum faciunt idem, non est idem – Acelasi lucru, facut de doi insi, nu poate sa iasa la fel (Terentiu, Adelphi).

Fugit irreparabile tempus – Timpul fuge si nu se mai intoarce (Vergiliu, Georgica)

Homines dum docent discunt – Oamenii invata invatand pe altii (Seneca, Epistole).

Inventa lege, inventa frauda – Odata faurita o lege, se naste si mijlocul de a o incalca (Autor necunoscut)

Bibliografie: Barbu Marian, Dictionar de citate si locutiuni straine, Bucuresti, Editura Enciclopedica Romana, 1973

Sursa imagine: www.museodelprado.es.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 255/ andrinacraciun@gmail.com.

Forever Love

Se apropie 24 februarie, adica sarbatoarea Dragobetelui, o traditie specific romaneasca, dar cu un mesaj care poate fi redat in toate limbile, spun colaboratorii de la biroul de traduceri specializate franceza Constanta.  Ca urmare, traducatorii de italiana din Constanta au propus sa prezinte eternul “Te iubesc!” in cat mai multe limbi, pentru a demonstra ca dragostea este unul dintre lucrurile care ii unesc pe oameni, in timp ce alte atatea ii dezbina.

Italiana: Ti amo!

Albaneza: Unë të dua!

Vietnameza: Tôi yêu các bạn!

Greaca: S ‘agapó̱!

Ceha: Miluji tě!

Punjabi: Maiṁ tuhānū pi’āra karadā hāṁ!

Armeana: Yes k’yez sirum yem!

Finlandeza: Rakastan sinua!

Poloneza: Kocham cię!

Germana: Ich liebe dich!

Igbo: A hụrụ m gị n’anya!

Irlandeza: Is breá liom tú!

Rusa: Ya lyublyu tebya!

Thailandeza: P̄hm rạk khuṇ!

Japoneza: Watashi wa, anata o aishiteimasu!

Sursa imagine: www.link2love.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 255/ andrinacraciun@gmail.com.

J.L. Austin si actele de limbaj

„Verba volant, scripta manent”, spune un vechi proverb latin, insa colaboratorii de la biroul de traduceri italiana Constanta stiu ca exista situatii cand prin simpla rostire a unor cuvinte schimbam fata realitatii in care traim. Un autor care a avut o contributie deosebita in reliefarea acestei relatii dintre utilizarea limbii si relatia ei cu existenta a fost, in opinia traducatorilor de italiana din Constanta, J. L. Austin si a sa lucrare How to Do Things with Words.

J.L. Austin (1911-1960) a fost un filosof britanic, preocupat in special de teoria actelor de vorbire. Aplecarea sa catre chestiunea limbii ca mijloc de a influenta realitatea sa vadit in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, cand a activat in cadrul serviciului de informatii MI6 al armatei britanice. Colaboratorii de la traduceri autorizate engleza Constanta ne-au precizat ca a circulat si inca mai circula cvasi-legenda potrivit careia J.L. Austin a contribuit decisv la reusita operatiuni din ziua Z, cand a avut loc debarcarea din Normandia.

Dupa incheierea razboiului, Austin a devenit profesor de filosofie la Oxford si a initiat o serie de seminarii celebre, in cadrul carora profesori si studeunti deopotriva discutau diverse utilizari ale limbii, precum si cartile care tratau aceasta problematica. Inevitabil, ilustrul profesor a ajuns sa il intalneasca si sa impartaseasca o stransa prietenie cu un alt nume mare al lingvisticii, Noah Chomsky.

How to Do Things with Words, carte rezultata ca insumare a unor prelegeri pe aceasta tema si publicata in 1962, porneste de la ideea ca dintre enunturile rostite de o persoana, doar o parte au valoare pur informativa. Un exemplu pe care il ofera in privinta unui enunt lingvistic cu valoare de act in plan fizic este botezarea unei nave: „I name this ship Queen Elisabeth”. Chiar daca este vorba doar despre o simpla propozitie, circumstantele speciale in care a fost rostita transfera obiectului in discutie – in cazul acesta un vapor – o trasatura pe care inainte nu o avea.

Un alt exemplu celebru este acela al faimoasei expresii „I do”, care, rostita in biserica sau in fata starii civile, modifica statutul civil al celor care au rostit-o. Pe aceeasi linie, Austin a explorat psihologia si contexul in care apar promisiunile, acele enunturi care, rostite in anume circumstante, ne directioneaza mental catre un comportament anume.

Colaboratorul nostru cel hatru ne-a reamintit, insa, ca suntem in plina campanie electorala, deci actele de limbaj ale promisiunilor nu sunt foarte solide in aceasta perioada.

Sursa imagine: www.garretwilson.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 255/ andrinacraciun@gmail.com.