Privind traducerile dinspre destinatar – Teoria Skopos

translation theory

Asa cum poate ati observat, colaboratorii biroului de traduceri diplome engleza Constanta primesc nenumarate intrebari legate de limbi straine, dar mai rar despre activitatea de traducere ca atare. Insa nici astfel de interperlari nu lipsesc, iar una care le-a atras atentia traducatorilor de diplome engleza Constanta prin pertinenta ei a fost: Voi, traducatorii, aveti de citit vreo teorie despre activitatea voastra sau doar va preocupati sa stiti limbile straine cat mai bine? Raspunsul inevitabil a fost : desigur, una dintre ultimele teorii pe care le-am analizat a fost cea numita Skopos.

Teoria Skopos a fost elaborata in Germania anilor ’70 ai secolului trecut de catre lingvistul Hans Vermeer (cine altceiva decat colaboratorul cel hatru de la traduceri documente germana Constanta putea sa ne atraga atentia sa nu il confundam cu faimosul pictor Vermeer), iar ideea sa de baza consta in a considera activitatea de traducere drept una cu un scop precis, care tine cont atat de textul sursa, cat si de textul tinta. Nu intamplator, numele de “skopos” vine din greaca si se traduce prin “scop”.

Potrivit acestei teorii, textul sursa a fost elaborat in anumite circumstante, numite circumstante sursa, in timp ce traducerea tinta trebuie sa ia in considerare ale circumstante, numite circumstante tinta, incluzand aici un tip diferit de public caruia textul i se adreseaza. Interesant este ca, in virtutea acestei teorii, din punct de vedere al status-ului, cele doua texte, cel sursa si cel tinta, nu se afla pe acelasi plan. Textul tinta este mai important, asa ca trebuie sa i se acorde o atentie deosebita pentru a constitui o sursa de informatie viabila pentru publicul tinta.

In aceste conditii, modul cum este efectuata comanda devine vital pentru definirea skopos-ului. Acesta poate veni de la o persoana anume (reprezentantul unei edituri, consiliul unei corporatii etc.), care stabileste parametrii de urmarit sau poate fi definit de catre traducatorul insusi. In aceasta din urma situatie, se va urmari o traducere “optima”, aceasta reprezentand:

a) cea mai buna traducere in situatia data;

b) cea mai buna traducere care atinge obiectivul stabilit in prealabil;

c) cea mai buna traducere cu resursele existente;

d) cea mai buna traducere potrivit cu solicitarile clientului.

Sursa imagine: www.linguistblog.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 255andrinacraciun@gmail.com.

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s