O limba dintr-o tara mica, dar importanta – luxemburgheza

luxembourg

Ascunsa intre vecini de marca si care o depasesc coplesitor ca intindere, o tara din Europa le-a atras atentia colaboratorilor in traduceri economice din Constanta prin faptul ca are un asa produs intern brut pe cap de locuitor, ca doar Qatar-ul o mai intrece. Este vorba de Luxemburg, acel mic ducat, singurul ramas din Europa, care le-a trezit atentia traducatorilor de documente economice din Constanta, care s-au hotarat sa-i analizeze si limba.

Luxemburgheza face parte din familia limbilor germanice, fiind vorbita de un numar de aproximativ 400 000 de persoane din Luxemburg (Lëtzebuerg), Franta (Frankräich), Belgia (Belsch) sau Germania (Däitschland). Aceasta distribuire a vorbitorilor este rezultatul faptului ca, de-a lungul istoriei, s-a aflat tot timpul la confluenta drumurilor comerciale.

Limba din Luxemburg a aparut inca din perioada regatului francilor (in jurul secolelor X-XI), fiind vorbita in special in zona raului Moselle, motiv pentru care este reciproc inteligibila pentru vorbitorii de germana familiari cu fanconiana moselle, dar nu si pentru ceilalti. La aceasta se adauga si influenta cuvintelor din franceza, care variaza de la zona la zona.

Luxemburgheza s-a dezvoltat ca limba literara in timpului secolului al XIX-lea si a inceput sa fie folosita in educatie in 1914. Un sistem de scriere standardizat, intitulat Lëzebuurjer Ortografi a fost elaborat de Jean Feltes in 1946, dar nu a raspuns foarte bine necesitatilor, astfel ca, in 1950, Joseph Tockert, Helene Palgen si Robert Bruch au primit sarcina de a elabora un nou dictionar luxemburghez. In eforturile de a-l compila, au realizat si un nou sistem ortografic, care a devenit oficial in 1976.

Copiii invata luxemburgheza pana la a merge la scoala, dupa care ciclul primar are loc in limba germana, iar cele superioare in franceza. Dat fiind caracterul de mediator geografic si politic al ducatului de Luxemburg, persoanele multilinguale (care, pe langa cele amintite, mai vorbesc fluent engleza sau olandeza) nu sunt o raritate.

Asa cum ne-a mentionat colaboratorul pe traduceri documente franceza Constanta, dezbaterile din Parlamentul luxemburghez se desfasoara in limba locului, desi unii reprezentanti fac uz si de franceza. Legile sunt elaborate in franceza, dar cetatenii sunt liberi sa utilizeze si germana sau luxemburgheza in chestiunile administrative si judiciare.

Sursa imagine: www.luxembourg.public.lu.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 255andrinacraciun@gmail.com.

 

O initiativa laudabila – Endangered Languages

De fiecare data cand razbat stiri despre o limba care isi pierde treptat din vorbitori sau, mai rau, ajunge pe cale de disparitie, colaboratorii centrului de traduceri devize Constanta simt o tristete pe care numai pasiunea lor pentru acest domeniu o poate explica. Cand, insa, apar oportunitati prin care aceste triste fenomene care afecteaza limbile de pe mapamond sunt contracarate, traducatorii de devize din Constanta le adopta cu entuziasm, cum a fost cazul si cu site-ul www.endageredlanguages.com.

Aceasta comunitate online este deschisa oricui si are ca scop impartasirea de resurse si cunostinte care sa ajute la protejarea si chiar dezvoltarea limbile care sunt amenintate cu disparitia. Site-ul se constituie dupa modelul wikipedia, adica invita pe utilizatori sa creeze continut, dar si ca o aplicatie de cercetare, ale carei rezultate sa fie folosite mai departe pentru a contribui la eforturile mediilor academice si numai din intreaga lume.

endangered1

Orice fel de persoana cu pregatire sau preocupari in domeniul lingvistic poate contribui la dezvoltarea acestui site, prin doua directii identificate de colaboratorii pe traduceri site-uri Constanta: 1. adaugarea de continuturi noi care pot contribui la revitalizarea unei limbi, cum ar fi liste de cuvinte sau expresii uzuale, materiale audio sau video si alte informatii utile; 2. verificarea si actualizarea informatiilor existente – la statistici si date generale despre limbi prezentate pe site. Cele doua sectiuni in care se pot realiza toate acestea sunt paginile individuale ale limbilor si cea intitulata Knowledge Sharing Center.

Exista si o sectiune de Frequently Asked Questions (prescurtat FAQ, abreviere pe care traducatorul de diplome engleza Constanta a considerat-o intotdeauna cu echivoc, in special datorita pronuntiei), unde puteti gasi detalii despre orice fel de aspect legat de www.endangeredlanguages.com, de la informatii tehnice la motivatii.

Referitor la aceasta, traducatorii specializati din Constanta dau cuvantul creatorilor site-ului, pentru a va argumenta de ce o limba, oricat de neinsemnata, este o comoara de nepretuit:

Humanity today is facing a massive extinction: languages are disappearing at an unprecedented pace. And when that happens, a unique vision of the world is lost. With every language that dies we lose an enormous cultural heritage; the understanding of how humans relate to the world around us; scientific, medical and botanical knowledge; and most importantly, we lose the expression of communities’ humor, love and life. In short, we lose the testimony of centuries of life.

Sursa imagine: www.endangeredlanguages.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 255andrinacraciun@gmail.com.

In apele inghetate ale Nordului – limba din insulele Feroe

FaroeIslands

Un partener nostalgic astepta o traducere la biroul de apostilare Constanta; nu a durat mult, dar in scurtul rastimp cat a poposit aici, si-a adus aminte (traducatorii de caziere judiciare din Constanta nici acum nu stiu ce flux al memoriei involuntare l-a dus tocmai acolo) de vremurile cand nationala de fotbal a Romaniei era o forta in domeniu. Acum, a conchis partenerul firmei de traduceri caziere Constanta cu obida, ne chinuim si cu Feroe. Si asa s-a gandit sa intrebe, fiindca se afla in cel mai indicat loc, ce limba se vorbeste in aceste insule.

Insulele Feroe sunt situate intre Marea Norvegiei si partea nordica a Oceanului Atlantic, la aproximativ jumatatea distantei dintre Norvegia si Islanda si la circa 300 de kilometri nord-vest de coasta Scotiei. Arhipelagul detine un statut de autonomie in cadrul regatului Danemarcei, toate aceste detalii fiind considerate demne de a fi amintite de catre traducatorii de daneza din Constanta, deoarece explica evolutia limbii feroeze.

Aceasta face parte din familia limbilor nordice insulare si este vorbita de un numar de aproximativ 66 000 de oameni, doua treimi fiind grupate in cadrul insulelor, cealalta in Danemarca. Se considera a fi una dintre cele patru limbi nordice din grupa de vest, celelalte fiind norvegiana, islandeza si o limba disparuta, numita Norn, despre care se crede ca ar fi fost reciproc inteligibila cu feroeza. In privinta relatiei de inteligibilitate dintre feroeza si islandeza, nu corespund in ceea ce priveste vorbirea, dar sunt mutual inteligibile in scris, in parte pentru ca pastreaza aceleasi origini etimologice stravechi, dupa cum ne-au precizat colaboratorii pe traduceri norvergiana Constanta.

Exista influente clare ale irlandezei in feroeza, datorate interactiunii dintre bastinasii acestor insule si populatii din Orkney sau Shetland, foarte frecvente in Evul Mediu in jurul secolelor IX-X. Incepand cu secolul al XVI-lea, stapanitorii danezi au interzis utilizarea feroezei in scoli, biserici sau documente oficiale. Timp de trei sute de ani, limba a rezistat in folclor si in viata de zi cu zi, dar nu in forma scrisa. Aceasta situatie a dainuit pana in 1854, cand Venceslaus Ulricus Hammershaimb si Jón Sigurðsson au pus bazele ortografiei si gramaticii standard pentru limba feroeze, norme existente si astazi.

Sursa imagine: www.matthewlandrum.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 255andrinacraciun@gmail.com.

 

Poligloti de pe glob

Colaboratorii de la firma de traduceri limbi straine Constanta doresc sa precizez inca de la inceput ca epitetul “enervant” trebuie luat in gluma.Traducatorii de limbi straine din Constanta nu au cum sa fie suparati pe acei oameni care vor aparea mai jos, pentru simplul motiv ca ii admira. Pe cine? Pe acei poligloti de pretutindeni din lume, poligloti care s-au remarcat prin numarul impresionant de limbi pe care le cunosc. Iata pe cativa dintre ei:

Dikembe Mutombo, un fost jucator NBA, poate vorbi engleza, franceza, portugheza, spaniola, Tshiluba, Swahili sau Lingala, acestea trei din urma fiind, potrivit spuselor unuia dintre interpretii de conferinte din Constanta, limbi de pe continentul african.

Alexander Arguelles, un profesor american care poate citi si vorbi (fluent!!!) in, tineti-va bine, va rugam, TREIZECI SI SASE de limbi.

Timothy Doner, un student de doar saptesprezece ani, care poate vorbi in jur de douazeci de limbi, pe langa cele de circulatie internationala, mai avand in bagajul de competente si Xhosa (un dialect sud-african, potrivit colegilor de la traduceri flamanda Constanta), Hindi sau Ojibwe (o limba a bastinasilor nord-americani).

polyglot

Swami Rambhadracharya, lider spiritual indian, expert in sanscrita si artist polivalent care vorbeste un numar impresionant din limbile care populeaza tara sub-continent. Un amanunt, irelevant in opinia colaboratorului celui hatru de la centrul de interpreti conferinta Constanta este ca acest hiperpoliglot este orb de la varsta de doua luni.

Ioannis Ikonomou, traducator grec la Comisia Europeana, poate vorbi fluent treizeci si doua de limbi.

Steven Mosher, un cercetator in stiinte sociale american, specializat in demografia si civilizatia chineza, care vorbeste numeroase variante ale chinezei, japoneza si cateva limbi din Europa.

Toti acesti poligloti sa afla inca in viata, dar traducatorul de germana din Constanta a insistat sa il mentionam si pe marele actor Peter Ustinov (1921-2004), care, datorita originii mixte, vorbea fluent engleza, franceza, italiana, spaniola, rusa si se descurca si cu turca si greaca.

Lista se opreste aici, desi ar putea continua, nu din invidie, ci pentru ca traducatorii din Constanta se simt motivati sa isi reia pregatirea si sa mearga si mai departe in aceasta aventura minunata a limbilor straine.

Sursa imagine: www.dsbigham.net.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 255andrinacraciun@gmail.com.

Piata traducerilor si miturile ei

myths_translation

Cand te afli in interiorul unui domeniu, lucrurile par clare. Dar cand interactionezi cu persoane din afara, esti surprins sa constati ce perspective au ceilalti; acest fapt li se intampla in mod regulat colaboratorilor de la firma de traduceri contracte Constanta. Nu mica le este bucuria cand gasesc, insa, materiale, precum un articol din Huffington Post, care demonteaza unele dintre aceste mituri:

1. Domeniul traducerilor este unul de nisa, fara prea mare pondere in economie – cifra care i-a uimit pana si pe traducatorii de contracte engleza din Constanta este aceea de 33 de miliarde de dolari, valoarea serviciilor de acest gen care au fost externalizate in cursul anului 2013. Cea mai mare parte a acestor servicii vin din partea unor firme mici sau a unor freelancer-i.

2. Nevoia de traduceri dispare treptat – un argument in favoarea acestei idei ar fi utilizarea crescanda a englezei in toate domeniile de activitate si in contextul globalizarii, dar este contrazis, din nou, de cifre. Se estimeaza ca, la nivel global, rata de crestere a acestei piete este de aproximativ 12%.

3. Traducatorii se ocupa de carti, interpretii de conferinte – atat interpretii specializati din Constanta, cat si traducatorii specializati din Constanta se amuza la aceasta idee, deoarece serviciile lor, ca ale atator confrati de breasla, sunt folosite in domenii cat se poate de variate, de la medicina sau proceduri judiciare la finante sau industria software.

4. Traducatorii si interpretii fac acelasi lucru – exista o diferenta mare intre aceste doua categorii, deoarece necesita abilitati diferite: traducatorii fac uz de limba scrisa, deci trebuie sa posede excelente abilitati din acest punct de vedere, au nevoie de a-si organiza timpul in mod eficient si sunt obligati sa cunoasca si sa utilizeze diverse instrumente software; de cealalta parte, interpretilor le este indispensabile memoria pe termen scurt, spontaneitatea si abilitatea de a lua notite cat mai cuprinzatoare intr-un timp cat mai scurt.

5. Traducerile colective ii afecteaza pe traducatorii specializati – dezvoltarea continua a comunitatilor online a atins si domeniul traducerilor, fie direct – pe forumurile de profil – fie tangential, pe forumurile dedicate unor produse raspandite la nivel global. S-a constatat, insa, ca aceste comunitati sunt gandite de diverse companii mai mult pentru a interactiona direct cu clientii si utilizatorii si a le conferi acestora o mai mare putere de decizie, mai degraba decat pentru a economisi fondurile alocate traducerilor specializate.

6. Programele de traduceri vor conduce la disparitia traducatorilor – colaboratorii biroului de traducatori specializati din Constanta recunosc ca astfel de programe au condus la ceva modificari in domeniu, dar in niciun caz nu vor da la o parte factorul uman, lucru pe care il recunosc de altfel si companiile care au incurajat dintru inceput utilizarea acestor tipuri de programe.

7. In viitor, traducerile vor fi atat de accesibile, incat vor deveni gratis – desi argumente ar putea fi gasite si aici, traducatorii de manuale software din Constanta pur si simplu se indoiesc ca se va ajunge chiar acolo, pentru ca este vorba de o intreaga industrie, care nu poate disparea, pentru ca este in insasi inima activitatii economice globale.

Sursa imagine: www.aplustranslations.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 255andrinacraciun@gmail.com.

Un alfabet mai greu decat cel chinez

Tangut

Dupa cum ati observat, colaboratorii de la biroul de traduceri contracte Constanta isi asuma multe provocari, din domenii si abordari diverse, dar toate inscrise in preocuparile lor lingvistice. Chiar si unii dintre partenerii centrului de traduceri diplome Constanta au deprins obiceiul de a-i provoca pe traducatorii de diplome din Constanta, iar una foarte recenta a fost: Exista oare vreun alfabet mai complicat decat cel chinez? Raspunsul a fost prompt: sigur, o varianta fiind alfabetul Tangut.

Alfabetul Tangut reprezinta un sistem de scriere logografic utilizat pentru a reda limba disparuta cu acelasi nume, vorbita in cadrul teritoriului controlat de catre dinastia Xia de Vest, pana in prima jumatate a secolului al XII-lea, cand hoardele lui Gingis-Han au invadat China.

Alfabetul Tangut este inspirat din cel chinezesc clasic si din cel al Kitailor (o populatie de origine mongola si manciuriana, potrivit spuselor colaboratorului pasionat de istorie de la biroul de legalizat acte notariale Constanta), iar traditia ii atribuie paternitatea unui personaj cunoscut sub numele de “invatatul Iri”, care, in jurul anului 1037, l-a elaborat pentru a-l folosi la traducerea unor texte budiste din sanscrita sau alte limbi. Alfabetul Tangut a fost folosit pana in secolul al XVI-lea, cel mai recent text datand din 1502.

Se cunosc cateva mii de texte care utilizeaza acest alfabet, majoritatea texte budiste, dar si unele confucianiste, coduri de legi, precum si lucrari originale, datand din secolele XI-XII.

Alfabetul Tangut a fost descifrat pornind de la un glosar bilingv chinezo-tangut, intocmit de serviciile diplomatice chineze din timpul secolului al XII-lea. Ca si in cazul altor alfabete celebre, si cel Tangut a atras atentia multor cercetatori, chiar din afara spatiului chinez, unul dintre acestia fiind Nikolai Alexandrovici Nevski (1892-1937), care, asa cum au indicat traducatorii de contracte din Constanta, a compilat un dictionat Tangut si a avut contributii importante in descifrarea particulelor gramaticale tangute. In prezent se poate descifra un sens general al alfabetului Tangut, desi intelegerea limbii, in special a sintaxei, este imperfecta.

Dificultatea invocata de colaboratorii biroului de traduceri din Constanta vine din faptul dificultatea de redactare a caracterelor cu care este scris alfabetul Tangut si de numarul mare al acestora. Exista aproximativ 6000 se semne, redate, in medie, cu mai multe linii decat cele chinezesti clasice, unele necesitand pana la 20 de trasari de linii.

Sursa imagine: www.wikipedia.org.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 255andrinacraciun@gmail.com.

 

Citirea rapida in 10 pasi

Speed reading2

Munca pe care o desfasoara colaboratorii centrului de traduceri rapide din Constanta presupune un volum considerabil de documente de citit, iar un ritm normal de desfasurare a acestei activitati nu ar corespunde termenelor-limita (uneori inumane, dar nu ne plangem) pe care traducatorii din Constanta le au de efectuat. Nu putine au fost persoanele care i-au intrebat pe traducatorii specializati din Constanta cum reusesc acest lucru, iar acestia s-au gandit sa va puna la dispozitie cateva ponturi despre citirea rapida.

1. Cronometrati-va timpul actual de citire – luati o carte, parcurgeti cateva pagini la viteza normala si apoi consultati cronometrul. Acest prim pas este important, pentru ca stiti de unde porniti cu imbunatatirea activitatii de citire; un traducator certificat de engleza din Constanta a precizat ca exista si teste online, nu trebuie decat sa introduceti “reading speed test” intr-un motor de cautare si veti gasi suficiente variante.

2. Eliminati orice sursa de distragere – stim, unii adora sa asculte muzica in timp ce citesc, dar un spatiu linistit, fara zgomot de fond sau pericol de bruiere dintr-o parte sau alta este un mediu mai adecvat pentru citirea rapida.

3. Adjustati viteza de citire la tipul de material lecturat – colaboratorii centrului de traduceri urgente din Constanta sunt de acord ca a citi un articol de ziar necesita un anume nivel de concentrare, in timp ce o lucrare stiintifica sau un tratat de filosofie unul diferit si, evident, mai ridicat.

4. Stabiliti-va un scop precis al lecturii – in stransa legatura cu ideea anterioara este si aceea de a avea un obiectiv clar al activitatii de lectura: citim pentru placere sau pentru informare? Daca este informare, este una de ansamblu sau cautam un detaliu anume?

5. Separati “graul de neghina” – aceasta frumoasa metafora este foarte sugestiva pentru ca ii permite celui care citeste sa treaca rapid peste pasajele mai putin importante. Cum ajungeti sa distingeti intre ele? Simplu, survolati intregul capitol cu privirea (asa-zisul “skimming”) si gandirea intuitiva va va spune ce merita citit si ce nu.

6. Nu va intoarceti asupra pasajelor deja citite – uneori, acest lucru este necesar pentru o mai buna intelegere, dar pentru a va antrena citirea rapida, antrenati-va si sa mergeti inainte, doar inainte cu lectura.

7. Nu verbalizati ce cititi – unele persoane au obiceiul sa murmure ceea ce citesc, iar aceasta scade din viteza de citire, deoarece, asa cum spunea colegul cel hatru de la traduceri complete Constanta, mintea bate limba.

8. Urmariti cu degetul ce cititi – a lasa mana sa curga pe pagina sau a urma un rand cu degetul sunt metode foarte bune de a ghida ochii si mintea si de a evita intoarcerile la pasaje anterioare, dar si de a asigura o intelegere mai apasata a sensurilor.

9. Cititi grupuri de cuvinte – suntem invatati sa citim cuvintele in mod separat, dar intelesurile dintr-o fraza sau bucata de text sunt date de asocieri ale acestora, asa ca este mai productiv sa trecem la a le parcurge cu totul.

10. Cititi, cititi, cititi!

Sursa imagine: www.bookriot.com.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 255andrinacraciun@gmail.com.