Ce vorbim si ce economisim

Criza economica nu a ocolit pe nimeni, cu atat mai putin pe membrii biroului de traduceri autorizate din Constanta, care s-au adaptat noilor conditii intr-un mod pe pe care multi l-ar descrie prozaic, dar care este foarte eficient: muncind. In contextul unei astfel de discutii despre recesiune, unul dintre traducatorii autorizati din Constanta le-a recomandat colegilor de la firma de interpreti din Constanta o prelegere foarte interesanta despre corelatia dintre structura unei limbi si comportamentul de economisire al celor care o vorbesc.

Economisire?! S-a mirat un coleg mai hatru de la traduceri germana Constanta, care a mai precizat ca, de cativa ani buni, considera ca acest cuvant este un arhaism, o relicva a unor vremeri de mult apuse.

savings

Prezentarea adusa in discutie il are in prim plan pe Keith Chen, economist american de origine chineza, aceasta dubla origine slujindu-i foarte bine in esafodajul inedit de idei. Vorbitorul incepe prin a declara ca exista o conexiune intre structura limbii si economiile pe care le fac vorbitorii sai si isi argumenteaza afirmatia gradual.

Incepe prin a-si prezenta propria dubla apartenenta lingvistica, subliniind o diferenta confirmata atat de traducatorii chineza Constanta, cat si de expertii in traduceri engleza Constanta – chineza nu prezinta timpuri diferite pentru trecut, prezent si viitor, iar engleza da. Exprimarea viitorului il preocupa in mod deosebit pe Keith Chen, care opineaza ca vorbitorii limbilor care nu prezinta un timp anume pentru viitor au tendinta sa economiseasca mai mult.

Ca o ilustrare, ne infatiseaza un grafic referitor la acest aspect, bazat pe date provenite din statele care fac parte din OECD (colegul de la traduceri economice engleza Constanta ne-a precizat ca acesta este acronimul pentru The Organization of Economic Cooperation and Development) si, ca un facut, cele in care se vorbesc limbi fara timpul viitor par a economisi mai mult (un exemplu la care au jubilat traducatorii de daneza Constanta si traducatorii suedeza Constanta este al zonei tarilor nordice ale Europei).

Pentru a nu cadea in capcana concluziilor pripite, Keith Chen prezinta si doua studii foarte complexe, care au comparat familii aproape identice din acelasi stat, care difera doar prin limba pe care o vorbesc. Exemplul cel mai apropiat de noi si pe care l-a subliniat colega de la traduceri olandeza Constanta este al famiilor din Belgia, dintre care una vorbeste flamanda, iar cealalta valona. Din nou, vorbitorii limbii care nu are diferentiat timpul viitor au economisit mai mult.

Concluzia trasa de traducatorii certificati din Constanta este una hazlie, dar si amara: cum limba romana are timpul viitor, n-ar trebui sa ne facem sperante ca vom economisi mare lucru in perioada urmatoare.

Sursa imagine: www.topbanana.wordpress.com

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 255andrinacraciun@gmail.com.

Anunțuri

Un gând despre „Ce vorbim si ce economisim

  1. Pingback: Ce vorbim si ce economisim | Caiet de insemnari

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s