Astazi este ziua noastra!

harta Europa multiculturala

Pentru traducatorii din Constanta, ca si pentru membrii de pretutindeni ai acestei profesii, ziua de 30 septembrie este una speciala, deoarece la aceasta data se celebreaza Ziua Internationala a Traducatorilor. Intr-o era a globalizarii in care comunicarea eficienta si exacta este un imperativ, membrii biroului de traduceri din Constanta considera ca fiind o dovada de normalitate ca aceasta pasiune transformata in meserie sa beneficieze de o ziua dedicata ei.

De ce aceasta data anume a fost aleasa pentru a celebra Ziua Internationala a Traducatorilor? Pentru ca 30 septembrie este o zi asociata cu Sfantul Ieronim (n. cca. 347, Stridon, azi Strigova, Croatia – d. 30 septembrie 420, Betleem), patronul traducatorilor si al interpretilor. Important teolog crestin, Sfantul Ieronim (nascut Sophronius Eusebius Hieronymus) a desfasurat o vasta activitate de erudit, cea mai importanta realizare a sa fiind traducerea Bibliei din limbile greaca, ebraica si aramaica in latina, la cererea papei Damasus I. Traducerea Sfantului Ieronim, cunoscuta sub numele de Biblia Vulgata (numita asa pentru ca folosea limba vorbita de paturi largi ale populatiei), este, potrivit spuselor traducatorilor autorizati din Constanta, inca textul oficial al Bibliei in Biserica Romana.

Incepand in 1953, Federatia Internationala a Traducatorilor a ales aceasta zi speciala pentru a celebra aceasta frumoasa meserie si a depus eforturi pentru a fi recunoscuta in mod oficial pe plan mondial. Din 1991, secretariatul Federatiei Internationale a Traducatorilor colecteaza rapoarte de la la diverse asociatii membre, referitoare la modul in care au celebrat aceasta zi, intr-un efort de a spori coeziunea si colaborarea pretutindeni pe glob.

Anul acesta, in Romania, Ziua Internationala a Traducatorilor este sarbatorita la Alba Iulia, sub egida A.P.I.T. – Asociatia Profesionala a Interpretilor si Traducatorilor. Evenimentul va fi compus din doua parti:

– O adunare publica in Piata Tricolorului din Alba-Iulia, incepand cu ora 13.00, destinata sarbatoririi Zilei Internationale a Traducatorilor si mediatizarii problemelor cu care membrii acestei profesii se confrunta;

– O intalnire cu tema “Noile reglementari in efectuarea si legalizarea traducerilor si impactul negativ al acestora in realitatea profesiei” si care va avea loc incepand cu ora 15.30 in sala de conferinte a Hotelului Cetate din Alba Iulia.

Toate acestea se vor desfasura sub deviza “Keep Calm and Show Me Respect!”

Membrii centrului de traduceri din Constanta vor fi negresit acolo.

La multi ani, traducatori!

Sursa imagine: pagina Facebook A.P.I.T.

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 255andrinacraciun@gmail.com.

Cand spaniolii invata engleza

Contrar parerii incetatenite ca pentru un traducator, weekend-ul nu reprezinta decat doua zile de lucru inainte de luni, la biroul de traduceri din Constanta, totii traducatorii autorizati din Constanta reusesc sa aiba vacanta, fara sa-si diminueze vreun moment activitatea. Una dintre colegele de la firma de traduceri din Constanta a avut in vacanta o discutie foarte interesanta cu o profesoara din Spania, care i-a enumerat cateva dintre greselile foarte frecvente pe care le fac vorbitorii nativi de spaniola cand invata engleza.

Pentru ca asemanarile cu acelasi proces in limba romana sunt izbitoare (nu gaseam cuvantul, dar ne-a ajutat hatrul coleg de la traduceri bulgara Constanta), vi le impartasim si voua:

1. Prietenii falsi – nu credem sa fie vreun membru al biroului de interpreti Constanta care sa nu fi amintit aceasta greseala cand a fost vorba despre invatarea limbii engleza; un exemplu haios cu care a venit colega de la traduceri spaniola Constanta este al cuvantului “embarazada”, care nu are nici cea mai vaga legatura cu “embarassed” din engleza.

2. Lipsa subiectului – pentru ca spaniola este o limba flexionara, precum romana, subiectul poate fi omis, iar acest reflex se poate transmite si in engleza, care este o limba sintetica; de aceea, nu rareori pot aparea enunturi de genul “is necessary to have three meals a day” (un alt coleg de la traduceri germana Constanta, de asemenea inzestrat cu simtul umorului, a a spus ca, traducator fiind si obisnuit cu termene limita care mai de care, habar n-avea de regula asta).

3. Confuzia intre genuri – aici lucrurile stau putin invers, deoarece engleza e cea care prezinta mai multe optiuni ale pronumelui posesiv (his vs. her), in timp ce spaniola nu are decat un universal “su”.

Spanish / English class

4. Ordinea adjectivelor si a substantivelor – binecunoscuta provocare a ordinii acestor cuvinte, care da uneori de furca si vorbitorilor de limba romana, in care, ca si in spaniola, adjectivele se plasate de regula dupa substantive; din nou, reflexul din limba nativa da nastere un expresii de genul “She had a husband lovely” (nici nu vreti sa stiti cate glume s-au iscat la biroul de traduceri din Constanta pana a fost ales exemplu acesta).

5. This vs. These – faptul amintit din profesoara din Spania a fost confirmat de o colega de la traduceri engleza Constanta, care a activat si ca profesoara si care ne-a explicat ca, datorita pronuntiei apropiate, in scris, mai ales, cei care nu sunt vorbitori nativi tind sa se limiteze la a folosi un universal “this”.

6. Traduceri literale – in acest caz, exemplul din spaniola este leit cu acela din romana. “Estoy de accuerdo” = “Sunt de acord” asa ca ar trebui sa fie = “I am agree”. Sa ridice mana cine n-a auzit niciodata aceasta eroare. Toate lumea se abtine.

7. Scurtarea contractiilor – stim, suna a pleonasm de la o posta, dar ne referim la tendinta amintita de profesoara din Spania, potrivit careia vorbitorii din aceasta tara nu mai pronunta finalul contructiilor precum “don’t” sau “won’t”, fapt care, dupa spusele majoritatii traducatorilor din Constanta, nu se intampla totusi in cazul vorbitorilor de limba romana.

Sursa imagine: www.hispanicmarketadvisors.com

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 255andrinacraciun@gmail.com.

Livoniana – o limba amenintata cu disparitia

La centrul de traduceri acte Constanta ne pare intotdeauna rau cand auzim ca o limba este pe cale de disparitie, pentru ca membrii biroului de traduceri autorizate din Constanta considera ca orice astfel de produs al unei comunitati umane, indiferent cat de reduse, este o comoara inestimabila. Acesta este si cazul limbii livoniene.

Livoniana (in original „Līvõ kēļ”) face partea din grupa sud-estica a ramurii finice a limbilor uralice (care isi ia numele de la Muntii Urali, in vecinatatea carora s-a format aceasta familie de limbi, din care mai fac parte maghiara, estona sau finlandeza – dupa cum ne-au confirmat atat expertii in traduceri maghiara Constanta, cat si cei de la traduceri finlandeza Constanta).

Livoniana se vorbeste in regiunea eponima, localizata in Letonia, in nordul peninsulei Kurzeme. Aceasta zona a fost martora multor evenimente, precum cucerirea sa de catre ordinul cavalerilor teutoni (despre care era sa ne vorbeasca o ora in sir colegul pasionat de istorie de la biroul de apostile Haga din Constanta), framantarile cauzate de reforma religioasa, razboaiele dintre marile imperii sau fondarea Uniunii Sovietice.

Livoniana

In 2009 s-a mediatizat foarte mult cazul lui Viktors Bertholds (1921 – 2009), al carui deces a generat ideea ca, odata cu el, s-a stins ultimul vorbitor al livonienei. Aceasta opinie este dezmintita chiar de unii locuitori ai zonei care afirma ca mai exista vorbitori, chiar daca livoniana nu reprezinta pentru ei limba principala. Un alt eveniment similar, dar mai recent (2013) decesul la venerabila varsta de 103 ani, al unei persoane vorbitoare de livoniana, Grizelda Kristina, a alimentat opinii diverse. Unii au opinat ca acesta reprezinta sfarsitul definitiv al livonienei, in timp ce pentru altii (pe care traducatorii autorizati rusa din Constanta prefera sa ii creada) au speculat ca, neoficial, mai exista vorbitori ai acestei limbi, care transmit cunoasterea ei pe cale orala catre generatiile mai tinere.

La acestea se adauga eforturile derulate pe cale oficiala, unul dintre cele mai relevante fiind acela ca livoniana se studiaza in universitati din Letonia, dar si Finlanda sau Estonia, ceea ce sporeste numarul vorbitorilor care nu locuiesc permanent in zona sa de origine.

Din punct de vedere al gramaticii, livoniana se remarca prin existenta a 8 vocale, lungi sau scurte, cele lungi fiind marcate ortografic. Alfabetul utilizat de livoniana este un hibrid intre cel latin si litere specifice estonienei (despre care membrii firmei de traduceri din Constanta promit sa vorbeasca in curand).

Sursa imagine: www.suri.ee

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 255andrinacraciun@gmail.com.

Despre idis

idis

O intrebare care a fost adresata intamplator unuia dintre membrii biroului de traduceri Constanta a fost legata de limbile vorbite de evrei in diversele parti ale lumii in care se aflau pana la constituirea unui stat propriu in epoca moderna. Istoria limbii acestui popor este ampla, iar traducatorii din Constanta s-au aplecat de data aceasta asupra cunoscutului dialect numit idis.

Dupa cum au mai demonstrat in nenumarate randuri colegii de la centrul de traduceri legalizate Constanta, istoria unei limbi este strans legata de cea a poporului care o vorbeste. In secolul al X-lea, o cultura ebraica distincta s-a format in centrul Europei, numita Ashkenazi, luandu-si numele de la denumirea biblica a nordului Europei si Germaniei. In timp, aceasta cultura a migrat masiv si spre estul Europei.

Ce limba anume vorbeau evreii din centrul Europei in primele secole ale perioadei medievale, nu este clar inca. Se pare ca vorbeau o forma de aramaica, iar limba ebraica propriu-zisa era destinata exclusiv ceremoniilor sacre, fapt care i-a perpetuat aproape nealterata forma pana in perioada contemporana (poveste relatata acum ceva timp de expertii in traduceri ebraica Constanta). Este posibil ca evreii sa fi folosit intens si greaca, limba a culturii si comertului (ceva ce ne-a confirmat si colegul de la traduceri greaca Constanta), fapt atestat de originea unor nume ebraice din acea perioada.

Ca membrii ai unei comunitati mai ample, evrei Ashkenazi vorbeau bineinteles si germana regiunilor unde se gaseau, mai precis, germana inalta (daca acest adjectiv poate pareau ciudat, traducatorii de germana Constanta ne-au explicat ca se refera la forma de germana vorbita in zonele muntoase centrale si sudice ale tarii, extinzandu-se si spre Luxemburg sau Austria).

Din combinatia tuturor acestor limbi a rezultat idis (origine explicata si prin nume, care s-ar putea traduce prin “ebraico-german”). Cristalizarea acestui dialect s-a definitivat pana in secolul al XIII-lea, din timpul caruia dateaza si prima marturie scrisa in idis, o carte de rugaciuni, numita mahzor (1272).

Din punct de vedere al morfologiei, idis prezinta multe similaritati cu germana, dar si unele influente slave sau ebraice.

Cat priveste alfabetul, in idis se scrie cu cel ebraic, ale carui litere sunt utilizate fonemic, pentru a reda fie consoane, fie vocale, in functie de context. Cuvintele provenite direct din aramaica sau ebraica isi pastreaza modul de scriere consonantic.

In prezent, se estimeaza ca exista in jur de trei milioane de vorbitori de idis, raspanditi in SUA, Rusia, Ucraina, Israel si multe alte tari.

Sursa imagine: www.brooklynpaper.com

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 255andrinacraciun@gmail.com.

Braille si darul sau catre omenire

LouisBraille

La biroul de traduceri autorizate din Constanta, unul dintre colegii de la traduceri germana din Constanta a venit cu idee sa discutam si despre un alfabet aparte, care a schimbat enorm in bine viata multor persoane care, din pacate, nu au sau si-au pierdut vederea.

Este vorba de alfabetul Braille, care, de aproape doua sute de ani, este un instrument nepretuit de cunoastere si integrare pentru nevazatori.

Expertii in traduceri franceza din Constanta au fost de parere sa incepem cu prezentarea aceluia care a creat acest alfabet si care i-a dat si numele: Louis Braille.

Louis Braille (1809-1852) s-a nascut in Franta, la Coupvray, un orasel situat la este de Paris. Tatal sau era pielar, iar micului Louis ii placea sa isi petreaca vremea in atelierul tatalui sau. Cand avea trei ani, incercand sa faca o gaura intr-o bucata de piele cu un obiect ascutit, a apasat prea tare si acesta i-a sarit intr-unul dintre ochi. Infectia care a urmat s-a extins si la celalalt si, pana la varsta de cinci ani, Braille si-a pierdut vederea cu totul.

Membrii centrului de traduceri rapide din Constanta sunt tot timpul impresionati cand ajung in acest punct al povestii lui Louis Braille. Cel mai mult ii misca devotamentul cu care familia l-a crescut si eforturile pe care le-au depus pentru ca el sa poata avea cea mai buna educatia, chiar si in lipsa vederii.

La varsta de zece ani, a fost admis la o scoala superioara din Paris, care, fara a fi foarte dezvoltata, oferea unele posibilitati de educatie nevazatorilor. Tanarul Braille s-a impus rapid multumita capacitatilor sale intelectuale si a ajuns chiar cadru didactic. Tot aici a intrat pentru prima data in contact cu o forma de alfabet pentru persoanele fara vedere, numita alfabetul Hauy.

Alfabetul care ii poarta astazi numele n-a fost o inventie spontana. Braille l-a dezvoltat incepand din 1821 si pana in 1824, pe baza unui sistem de comunicare militara nocturna, inventat de capitanul Chales Barbier. Din pacate, consevatorismul contemporanilor a facut ca alfabetul sau sa nu fie adoptat decat dupa moartea sa (survenita in 1852, ca urmare a unei forme agravate de tuberculoza). In a doua jumatate a secolului al XIX-lea, sistemul Braille s-a raspandit in Europa, iar in prima jumatate a secolului al XX-lea a fost adoptat si in SUA.

Alfabetul Braille consta din caractere numite celule, care contin mici puncte in relief. Numarul si aranjamentul acestor puncte variaza de la o litera la alta. Traducatorii autorizati din Constanta atrag atentia ca alfabetul originar inventat de Braille nu este acelasi peste tot in lume, deoarece a fost nevoie sa fie adaptat pentru specificul si sunetele fiecarei limbi care il foloseste. De exemplu, in engleza, Braille are trei nivele de codare: gradul 1, o transcriere litera cu litera pentru alfabetizarea de baza; gradul 2, abrevieri si contractii; gradul 3, diverse semne stenografice personale si standardizate.

Dezvoltarea simtului tactil este esentiala pentru stapanirea citirii lucrarilor redactate cu alfabetul Braille. De regula, se folosesc degetele aratatoare ale ambelor maini, recomandandu-se ca, dupa ce un rand a fost terminat cu degetul drept, urmatorul sa inceapa cu degetul stang, pentru a asigura fluenta citirii.

Exista opinii potrivit carora, in prezent, datorita evolutiei sale, sistemul Braille nu mai este un alfabet propriu-zis, ci un sistem de codificare de sine statator.

Sursa imagine: www.wikipedia.org

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 255andrinacraciun@gmail.com.

Chineza cu alfabet latin

Pinjin

Noua, celor de la biroul de traduceri autorizate din Constanta ne plac ironiile istoriei; una dintre ele, strans legata de domeniul nostru, al traducatorilor autorizati din Constanta, se refera la China si capitalismul care n-ar fi patruns in aceasta imensa tara si n-ar fi fost asimilat de locuitorii sai, daca n-ar fi fost initiativa unui lider comunist. Inca din 1936, Mao Zedong ii declara unui jurnalist american:

“Credem ca romanizarea este un instrument potrivit pentru combaterea analfabetismului. Caracterele chinezesti sunt atat de greu de invatat, incat pana si un sistem perfectionat de caractere simplificate sau de invatare a lor dupa metode mai simple nu-i ajuta pe oameni sa deprinda un vocabular bogat si cu adevarat eficient. Mai devreme sau mai tarziu, credem ca va trebui sa renuntam cu desavarsire la caracterele noastre, daca vrem sa cream o cultura de tip social, in care masele populare sa participe din plin”.

De la aceasta idee a aparut pinjin (sau pinyin), scrierea chineza romanizata. Sarcina de a transpune limba chineza in acest sistem nu a fost deloc usoara, deoarece corespondentele sunetelor dintr-o limba intr-alta sunt deseori doar aproximative. Unele dificultati de transpunere s-au rezolvat prin diverse conventii, cum ar fi exemplu sunetului “zh” care, in romana s-ar pronunta ceva intre “ju” si “ciu” (mult timp, numele faimosului prim ministru chinez Zhou Enlai era scris in romana Ciu En Lai). Tot datorita adoptarii pinjin, multe nume consacrate folosite in afara Chinei s-au schimbat (Pekin a devenit Beijing, Canton a devenit Guangzhou – dupa cum ne-au spus colegii de la traduceri chineza Constanta).

Mai grea decat adaptarea sunetelor limbii la alfabetul latin a fost reactia maselor impotriva acestor schimbari, care au fost demarate in anii ’50 ai secolului trecut. Scrierea chineza este o arta in sine, iar cei care o practicau nu au fost prea incantati sa o vada inlocuita cu una straina, la fel cum nu au fost nici persoanele mai putin educate, care au vazut schimbarea scrierii ca pe un atac adus identitatii nationale a chinezilor (ca excelenti cunoscatori de limbi straine, traducatorii nostri de chineza din Constanta stiu ca o limba devina parte din propria persoana, dupa ce o practici indelung).

Ca rezultat al acestor framantari, s-a ajuns la o solutie de compromis numita digrafie, adica utilizarea in paralel atat a pinjin, cat si a caracterelor chinezesti, urmand ca fiecare dintre cele doua sisteme de scriere sa fie folosit in ariile de activitate in care se dovedeste a fi cel mai potrivit (de exemplu, pinjin este foarte potrivit pentru introducerea limbii chineze in calculatoare).

Sursa imagine: www.theworldofchinese.com

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 255andrinacraciun@gmail.com.

Un proces invers

La biroul de traduceri rapide din Constanta suntem pasionati de tot ce inseamna limba si sisteme de scriere. Traducatorii nostri autorizati din Constanta exploreaza culturi si limbi exotice pentru placerea proprie, dar si pentru folosul clientilor.

O limba care a starnit atentia traducatorilor nostri din Constanta a fost limba ebraica, limba oficiala a statului Israel, deoarece prezinta o particularitate cel putin interesanta: limba moderna e rezultatul revitalizarii unui vechi alfabet, denumit “scriere ebraica patrata”. De obicei limba apare prima si apoi este urmata de alfabet, asa ca situatia ebraicei pare paradoxala, dar membrii firmei de traduceri din Constanta a pornit pe urmele acestei stravechi civilizatii si au aflat raspunsul.

Ebraica

Initial au existat doua forme de scriere ebraica. Cea dintai era destinata literaturii religioase si era folosita de o populatie restransa de samariteni, fiind derivata din alfabetul fenician si disparand in secolul al VI-lea i.C. A doua forma de scriere (cea care i-a preocupat de traducatorii nostri din Constanta) era denumita “scriere ebraica patrata” si evoluase din scrierea aramaica (limba folosita de evrei in decursul captivitatii babiloniene si dupa intoarcerea in Iudeea). Acesta este exact alfabetul folosit astazi in statul Israel.

Membrii biroului nostru de traduceri din Constanta au explorat si mai mult trecutul, pentru a da de urma limbii aramaice si a-i vedea rolul in ebraica moderna. Scrierea aramaica era derivata din cea feniciana si, in Antichitate, pe o arie foarte raspandita a avut un rol similar cu al limbii engleze de astazi (spre suprinderea traducatorilor de limba engleza din Constanta), adica o limba internationala, utilizata in schimburile curente si in documentele oficiale. A fost scrierea oficiala in imperiul babilonian tarziu, in cel asirian si in cel persan si era vorbita de negustorii care circulau din Egipt si Asia Mica pana in India. Aramaica si-a pierdut din influenta odata cu avantul luat de civilizatia islamica si de limba araba incepand cu secolul VII d.C.

Ebraica si aramaica sunt amandoua limbi semite, aceasta insemnand ca nu se redau vocalele, ci numai cele 22 de consoane. In practica, se adauga diferite semne traditionale, care sa-l ajute pe cititor sa pronunte vocalele corecte. Sistemul cel mai frecvent este reprezentat de marcarea unor “puncte de vocale” deasupra sau dedesubtul unei litere.

Scrierea ebraica patrata a fost pastrata cu tenacitate de evreii raspanditi in lumea intreaga de-a lungul Evului Mediu, indiferent de limba pe care o foloseau in tara de adoptie, fiind utilizata in practica religioasa. Perpetuarea acestui alfabet a facut ca, in secolul XIX, sa fie readusa in atentie ca limba curenta, iar astazi este unul dintre exemplele aparte de inversare a procesului obisnuit de dezvoltare a unei limbi.

Sursa imagine: www.britannica.com

Daca aveti nevoie de noi, ne gasiti la 0761 431 255andrinacraciun@gmail.com.